Adevărul Despre Stresul de la Rezi: "Mă Trezeam Plângând" . Kiki dezvăluie stresul psihic din ultimele luni și de ce regretă că nu a început mai devreme pentru a evita epuizarea totală
De la Zero la Rezi cu Kiki
Despre Kiki
Facultate: UMF Cluj- Medicina dentara
Nr. Grile pe Educato: 7310 grile (82% intrebari parcurse)
Timeline & structura
De când ai inceput pregatirea pentru Rezi?
Kiki: “Am început pregătirea în primăvară, cu capitolul de ortodonție, pe care mi-am dorit să îl parcurg cât mai bine încă de la început. Din cauza programului încărcat de la facultate, procesul s-a prelungit pe tot parcursul semestrului. Ulterior, de la mijlocul lunii iulie, am început perioada de pregătire propriu-zisa.”
Cum ți-ai structurat parcurgerea materiei? în cât timp ai terminat prima trecere? Câte treceri prin materie ai făcut în total?
Kiki: “Anul acesta, organizarea nu a fost punctul meu forte. Deși în mod normal sunt o fire organizată, nu am anticipat dificultatea materiei, iar prima trecere a durat mult mai mult decât mă așteptam. Sincer, în iulie, când m-am apucat cu adevărat de treabă, nici nu credeam că voi reuși să parcurg materia măcar o dată în întregime.
Pentru că nu m-am organizat suficient de bine, am rămas cu anumite capitole doar citite, un risc pe care mi l-am asumat pentru a putea învăța restul materiei cât mai bine. Am pus accentul pe calitate, nu cantitate. Prin urmare, prima trecere am terminat-o la finalul lunii septembrie.
Astfel, am ajuns să merg cu capitolele de odontologie și parodontologie doar citite, în timp ce pentru restul materiei am reușit să fac, în medie, câte 2–3 treceri, în funcție de capitol.”
Aveai un target de pagini pe zi?
Kiki: “Da. Inițial, mi-am propus un ritm de aproximativ 5 pagini pe zi, simțeam că nu pot face mai multe fără sa trec superficial prin materie. După o perioadă, când am început să simt presiunea timpului, am crescut obiectivul la 10 pagini pe zi, iar de la a doua trecere mi-am stabilit un minim de 20 de pagini pe zi. Nu am reușit întotdeauna să respect planul, uneori lucrurile mergeau mai bine, alteori mai rau.”
Cât de mult crezi că a contat numărul total de grile pentru nota finală? (cate grile facute pe Educato)
Kiki: “Foarte mult. Au fost informații pe care le-am învățat direct din grile. În același timp, grilele m-au ajutat să observ detalii pe care le treceam cu vederea atunci când învățam. Uneori eram sigură că acele informații apăreau în carte doar după ce faceam grila, înainte sigur nu erau acolo:))”
Când ai început să faci grile?
Kiki: “Am început să fac grile încă de la început. După ce citeam un capitol sau o parte din el și începeam să obosesc, treceam la grilele din partea respectivă. Simțeam astfel că pot continua să fac ceva util, chiar și atunci când eram epuizată. În felul acesta, oarecum parcurgeam materia de două ori încă din prima trecere.”
Cand ai dat primele simulări din toată materia si cum au evoluat punctajele la simulări până la examen? Cat de apropiate au fost simularile de nota finala?
Kiki: “Prima simulare din toată materia am făcut-o cu subiectul din 2024, unde am luat 64%. Mi s-a părut extrem de greu și m-am descurajat mult, dar la acel moment trecusem doar prin trei capitole. Ulterior, punctajele au început să crească, iar spre final luam în jur de 84%, fără să reușesc să trec de acest prag.
În ultima lună am renunțat la simulări, nu am mai vrut să le fac, ca să nu îmi cresc inutil nivelul de stres, care oricum era destul de ridicat. La examen însă, am obținut 876 de puncte, adică aproximativ 92%.”
Metodă de învățare & repetare
Cum arăta o zi / o săptămână „tipică" de învățat: câte ore pe zi, câte zile pe săptămână, cât dormeai?
Kiki: “Zilele mele arătau foarte diferit: unele petrecute la bibliotecă, de dimineața până seara, altele acasă, uneori cu doar 3–4 ore de învățat sau chiar deloc. În ultima lună, când stresul era la maxim pentru că nu eram sigură dacă voi reuși să parcurg ultima trecere prin toată materia, timpul petrecut învățând a crescut și a devenit mai constant.
De asemenea, până în ultima lună dormeam cam 6-7 ore/noapte. Apoi au început insomniile, aveam nopți în care nu reuşeam să dorm deloc sau adormeam doar spre dimineață. Nu a fost o perioadă prea bună pentru mine.”
Cum ai gestionat perioada de vară (vacanțe) și cum ai împăcat rezi–licență–facultate (consistență zilnică vs. zile de pauză)?
Kiki: “Așa cum am zis, din pacate nu am reușit să învăț prea mult pe parcursul facultății. Licența a fost o perioadă stresantă, mai ales pentru că până atunci nu reușisem să parcurg toată materia. După aceasta, mi-am luat o săptămână de vacanță pentru a mă odihni și a decide dacă vreau să continui, fiind complet epuizată și conștientă că în ritmul acesta nu aș fi putut rezista încă două luni, până la examenul de rezidențiat.
După puțin timp, am mai avut o săptămână de pauză, un cadou de ziua mea: o vacanță în Turcia. Nu am putut să refuz și am știut că am nevoie de ea, deşi eram stresată că “pierd timp”. Dar într-adevăr, a fost exact ce îmi trebuia.
În general, mi-am permis pauze ori de câte ori simțeam nevoia. Erau zile în care pur și simplu nu mă puteam ridica din pat şi nu eram în stare să deschid nicio carte. De obicei, îmi luam câte o zi liberă pe săptămână, în funcție de cum mă simțeam.”
Ce metode concrete ați folosit ca să înțelegeți materia și să țineți minte detaliile mici? (scris de mână vs. doar citit, post-it-uri, tehnici de memorare)
Kiki: “La început am încercat să scriu, pentru că așa am făcut toată facultatea şi pentru mine asta funcționa. Însă am intrat în panică atunci când am realizat că merge mult prea greu și pierd mult timp. Aşa că am început să învăț direct din carte: subliniam, făceam desene, formule mnemotehnice, și îl întrebam pe Plumi ceea ce nu înțelegeam (atunci când aveam timp), ca să îmi explice anumite concepte, să le rețin mai ușor.
Am încercat să păstrez totul într-un singur loc, evitând post-it-uri sau flashcards.”
Ce făceai când nu înțelegeai o informație din carte (videocursuri, YouTube etc.)?
Kiki: “Când nu înțelegeam ceva, îl întrebam pe Plumi. M-a ajutat foarte mult. Cred că s-a săturat de mine:))”
Resurse de invatare
Ce resurse ai folosit pe lângă cărți?
Kiki: “Am învățat din cărțile de pe rezidentiat.ro și pe lângă acestea, am folosit doar platforma de grile, fără alte resurse suplimentare.”
Ce site-uri de grile ai folosit?
Kiki: “Pentru grile am folosit Educato şi Grile rezidentiat”
Crezi că se poate lua o notă mare învățând doar din lecțiile și materialele Educato, fără cărți sau alte platforme?
Kiki: “Deocamdată, lecțiile de pe Educato nu mi se par suficiente, uneori lipsesc anumite detalii. Aș spune că principalele resurse rămân cărțile.”
Mental stress
Care au fost „ingredientele cheie" de mindset în pregătirea pentru Rezi?
Kiki: “Perseverența, răbdarea și flexibilitatea.
Perseverența m-a ajutat să continui chiar și când materia părea copleșitoare şi mă descurajam, crezând că nu am nicio şansă.
Răbdarea a fost esențială, mai ales pentru că pregătirea a fost pe termen lung, examenul nu bătea la ușă și nu eram presată de timp, așa că a fost greu să accept că trebuie să fac asta constant şi că în fiecare zi trebuie să o iau de la început.
Flexibilitatea m-a ajutat să ajustez planul de învățare în funcție de cum mă simțeam şi să iau pauze când aveam nevoie. ”
Ai fost mereu o studenta silitoare sau te-ai mobilizat special pentru Rezi?
Kiki: “Întotdeauna am încercat să dau tot ce am avut mai bun și să mă mențin cât mai sus posibil. Nu m-am mobilizat special pentru rezi.”
Care a fost perioada cea mai importantă din pregătire?
Kiki: “Cea mai importantă perioadă a fost vara, înainte de licență, când am reușit să fac prima trecere prin materie (mai puțin două capitole). Cred că atunci am fost cea mai productivă. Pe măsură ce se apropia licența, epuizarea și stresul și-au spus cuvântul. Uneori mă trezeam plângând, știind că trebuie să o iau de la capăt și simțeam că nu mai pot continua.
Speram ca după licență, după o scurtă vacanță, să revin la ritmul de dinainte, dar nu am reușit. De atunci, productivitatea mea a scăzut și nu am mai reușit să ating nivelul de dinainte.”
Cum ți-ai menținut concentrarea în ultimele 1–2 luni?
Kiki: “În ultimele 1-2 luni mi-a fost foarte greu să mă concentrez. Nu înțelegeam cum înainte de licență reușisem să învăț anumite lucruri, care acum păreau imposibil de reținut. Era un cumul de oboseală, epuizare, stres și criza de timp care nu mă mai lăsau să gândesc limpede și să am răbdare. Nu era zi în care să nu spun cel puțin o dată “gata, renunt”.”
Pre examen
Ce ai face diferit acum dacă ai lua totul de la zero?
Kiki: “Dacă ar fi să o iau de la început, primul lucru pe care l-aș face ar fi să mă gândesc serios dacă îmi doresc cu adevărat acest drum, pentru că psihic, pentru mine, a fost o perioadă foarte grea. De multe ori mi-am spus că nu merită, că îmi pare rău că m-am apucat de învățat, pentru că ajunsesem într-un punct în care era deja prea târziu să mă mai opresc.
Totuși, dacă aș începe din nou, aș începe să învăț mai devreme, ceea ce m-ar fi ajutat mult din punct de vedere psihic. Nu aș fi fost atât de stresată și presată de timp și aș fi reușit să fac prima trecere prin materie mai bine. Cred că dacă aș fi început procesul mai devreme și mai organizat, totul ar fi fost mult mai ușor de dus.”
Care ar fi „cel mai underrated" sfat practic pentru ziua Rezi?
Kiki: “Nu voi spune „odihna”, pentru că toată lumea o recomandă, dar totuși, foarte puțini reușesc să se odihnească cu adevărat. Din păcate, eu nu am reușit să dorm deloc înainte de examen, deși am încercat orice era posibil.
Cred că cel mai util sfat practic este să aveți o strategie buna. Mergeti la simularea națională, pentru că ajută foarte mult. Nota nu contează atât de mult, dar veți vedea cum e să stați 4 ore pe scaun, cu 200 de grile și 1000 de cerculețe în față. E important să învățați cum să vă organizați, fără să vă stresați că nu veți termina la timp.
Eu am observat că prima trecere prin grile o făceam în aproximativ 2 ore, iar apoi înainte de a face bulinele, mai treceam încă o dată peste fiecare întrebare, ca să corectez eventualele greșeli. Unde nu eram sigură, nu mai modificam, bazându-mă pe primul instinct, dar uneori observam lucruri pe care le ratasem prima dată și le corectam. Peste tot unde aveam dubii sau nu eram sigură, făceam un semn, ca să fiu mai atentă atunci când reveneam acolo.
Astfel ştiam foarte bine, de fiecare dată când mă uitam la ceas, în ce stadiu trebuie sa fiu şi dacă e nevoie să mă grăbesc sau am timp de o pauză.”